"Abonatul GSM apelat nu poate fi contactat"

 Când a sunat ceasul de dimineață nu prea realizam nici ce zi este. Am deschis ochii incet.. încet și am observant cu uimire că trecusem cu o jumătate de oră peste timpul meu pretios de dimineață. Ajung în bucătărie și observ cu stupoare că am uitat să pornesc ceasul de la filtru de cafea, deci nu voi bea cafeau la care visam ci va trebui să mai aștept 5 minute … e mai bine.. poate până atunci vine și apa caldă.. vecinii mei se trezesc după mine ..

Mă uit pe geam cu cana de cafea în mână și văd că stă să plouă. Mirific. Tocmai îmi călcasem cămașa albă și o fustă.. Nu-i nimic, îmi iau iar blugii..

Într-un sfârșit ies pe ușă și îmi dau seama că plouă de-a binelea iar umbrela este în mașină. Nu-i bai mare, tocmai mi-am întins părul și o să mă încrețesc pînă la servici.. asta e!

Pornesc motorul și vreau să șterg parbrizul AHA – nu mai am apă, ce drăguț! și mai și plouă…

Ajung în sfârșit la birou  iar am întârziat – toate semafoarele erau pe roșu normal, șefu` tocmai a ieșit din sala de ședințe și se uită la mine, zâmbesc ca femeia la volan și mă grăbesc să ajung în birou, am o grămadă de mail-uri de trimis.

Ați ghicit: nu merge netul. O ședință neprevăzută îmi strică planul pentru ziua de azi, nu o să mai apuc să termin actele. La ora 16,45 vine sefu` cu o chestie urgentă pentru mâine.  Trebuie să ajung repede acasă, mă așteaptă fiica mea cea mare cu un referat de făcut. Ajung acasă.  Nu am apucat să iau pâine poate mai am dar nu, nu mai este deci ar trebui să pun mașina repede să facă. Nu mai am drojdie. Renunț. Dau drumul la apă în baie să fac un duș. Apa caldă se încăpățânează să nu vină. Nu-i nimic. Mai aștept.

În sfârșit ajung să fac duș. La ușă strigă fata mea : dacă i-am luat hârtie glasată că are de făcut un proiect. Îi răspund că nu. Se enervează că nu o ajut niciodată, că nu mă gândesc la ea, tocmai i-am adus teme pentru referat dar se pare că nu contează, trântește ușa la ea în cameră.

Termin dușul și mă duc s-o împac. Se joacă pe tabletă și nu se uită la mine. Nu mai pare supărată. O întreb ce face și îmi răspunde că bine, că proiectul era pentru vineri și a uitat, iar azi e abia marți. O pup pe frunte și mă îndrept spre dormitor. Mi-aduc aminte că am rufe în mașină și schimb direcția spre balcon să le intind dacă le las acolo nu le mai calcă nici mama-mare. Ud și florile că sunt ”scarry” și sper să ajung să mă bag în pat. Sună telefonul. E tati. Îmi spune că întârzie, normal, și să scot cheile din ușă. Asta e. Acum chiar că mă bag în pat. Mă doare spatele de mor și încă nu știu dacă eroul principal a murit sau nu. De două zile mă chinui să aflu și nu apuc să citesc mai mult de o pagină. Mă întind în pat. Nu mai pot. Aș spune cuiva dar cui?

Se spune că atunci când ești copleșit dacă spui cuiva te simți mai bine. E ora 11.00. Lumea doarme la ora asta. Oare cât o fi ora in Finlanda? Dacă o sun acum mă înjură? E prietena mea și aș suna-o să-i povestesc ei ce zi urâtă și îngrozitoare am avut. Îmi fac curaj și pun mâna pe telefon. Caut în agendă numele ei, de când cu agendele nu mai rețin nici un număr, și apelez.

Pun telefonul la ureche și aștept. Mă uit iar la ecran , se mai întâmplă să uit să apelez, zice că apelează dar nu se aude nimic.

Aștept…. nimic

Aștept …. numai de nu ar dormi.

Mă las pe spate și închid ochii.

Aștept … ”abonatul GSM apelat nu poate fi contactat”.

Adorm